- recuzát
- adj. m., s. m., pl. recuzáţi; f. sg. recuzátã, pl. recuzáte
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
recuzat — RECUZÁT, Ă, recuzaţi, te, adj., s.m. şi f. (Cel) căruia i s a respins sau nu i s a recunoscut competenţa sau autoritatea. – v. recuza. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 recuzát adj. m., s. m., pl … Dicționar Român
recuzabil — RECUZÁBIL, Ă, recuzabili, e, adj. Care poate fi recuzat. – Din fr. récusable. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Recuzabil ≠ irecuzabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime recuzábil adj. m., pl. recuzábili; … Dicționar Român
irefragabil — irefragábil adj. m. (sil. fra ), pl. irefragábili; f. sg. irefragábilă, pl. irefragábile Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic IREFRAGÁBIL, Ă, adj. Care nu poate fi contrazis, pus la îndoială; indiscutabil. (din … Dicționar Român
irefragil — IREFRAGÍL irefragilă (irefragili, irefragile) (despre mărturii, probe etc.) Care nu poate fi recuzat. /<fr. irréfragable Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX … Dicționar Român